În 2024, 54,7% dintre tinerii din România cu vârste între 15 și 34 de ani și cu nivel mediu sau ridicat de educație au declarat că există o potrivire „foarte mare” sau „mare” între domeniul în care au studiat și cerințele locului lor de muncă, potrivit Eurostat. Procentul plasează România ușor sub media Uniunii Europene, de 56,4%.Datele arată însă diferențe importante în funcție de nivelul de educație. La nivel european, 68,1% dintre absolvenții de studii superioare declară o potrivire ridicată, față de 46,1% în rândul celor cu studii medii. În cazul României, discrepanța este una dintre cele mai ridicate din UE, ceea ce indică faptul că șansele de a lucra într-un domeniu relevant pentru calificarea obținută cresc odată cu nivelul de educație. 17,6% din tinerii din România sunt overqualified, media UE fiind de 22%. În același timp, România se află printre statele unde tinerii cu studii superioare își valorifică mai bine potențialul. Mai puțin de 15% dintre aceștia lucrează în posturi care necesită competențe inferioare celor deținute, comparativ cu țări precum Spania, Cipru, Grecia sau Luxemburg, unde peste un sfert dintre absolvenții de facultate sunt overqualified pentru jobul ocupat - ceea ce indică faptul că nu-și pot exploata potențialul la maxim. Cele mai mari corelări între domeniul de studiu și jobul ocupat Pe domenii de studiu, tendințele din România urmează în mare dinamica europeană. Cele mai bune potriviri se înregistrează în sănătate și asistență socială, unde peste 80% dintre absolvenții de studii superioare lucrează în domenii apropiate specializării lor. IT-ul rămâne, de asemenea, un sector cu absorbție ridicată a competențelor. La fel și educația. În schimb, absolvenții de arte și științe umaniste întâmpină cele mai mari dificultăți, aproximativ jumătate dintre cei cu studii superioare declarând o potrivire mare între studii și job, iar în cazul celor cu studii medii procentul scade dramatic.În ceea ce privește ocupațiile elementare, doar jumătate dintre tineri consideră că există o corespondență reală între calificare și muncă. Un alt indicator relevant este corelația dintre percepția supra-calificării și rata oficială, moderată la nivel european. În statele cu rate ridicate ale acestui fenomen, un număr mai mare de tineri consideră că studiile lor depășesc cerințele postului. România, cu o rată mai scăzută decât media UE, indică o integrare relativ mai bună a absolvenților în posturi adecvate nivelului lor de formare, însă diferențele între domenii rămân semnificative. În ansamblu, România nu se află în zona de criză a nepotrivirii educație-job, însă datele arată clar că avem de-a face cu o piață a muncii care „recompensează” mai bine specializările tehnice în comparație cu cele umaniste. Românii, pe ultimul loc din UE la educația superioarăÎngrijorător este faptul că, în România educația superioară este un lux pentru cei care nu și-o permit. Avem cea mai scăzută rată de tineri cu studii superioare din UE. Mai puțin de un sfert (23,2%) dintre tinerii de 25-34 de ani au absolvit o facultate în 2024, potrivit Eurostat. Dintre tinerii bărbați, 20,3% au absolvit studii superioare, comparativ cu 26,3% dintre femei. Rezultatul este un cumul de cauze structurale, nu lipsa tinerilor „de valoare”. În primul rând, inegalitățile sociale sunt masive. Diferența dintre mediul urban și rural rămâne profundă, iar abandonul școlar apare devreme, încă din gimnaziu și liceu. Accesul la infrastructură educațională, meditații, transport sau locuire în centre universitare este limitat pentru familiile cu venituri mici. În plus, sistemul de burse și sprijin social este insuficient pentru a compensa costurile reale ale studiilor, chiar dacă universitățile de stat sunt teoretic accesibile.În al doilea rând, există o problemă de încredere și de relevanță percepută. Mulți tineri văd că piața muncii recompensează slab anumite diplome sau că migrația oferă câștiguri rapide fără studii superioare. Dacă diferența salarială dintre absolvenți și non-absolvenți nu este clară sau stabilă, investiția în facultate pare riscantă pentru cei care nu și-o permit. Pe termen lung, această combinație de sărăcie educațională și rolul incert al diplomei, menține România într-un cerc vicios.