Organizația Salvați Copiii atrage atenția că fenomenul mamelor adolescente rămâne la un nivel alarmant, în pofida discursurilor publice despre prevenție. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, din cele 143.637 de nașteri înregistrate în 2024, 13.018 au fost la mame cu vârsta între 15 și 19 ani - număr aproape dublu față de 2022 (7.120). Totodată, România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul mamelor minore. În 601 dintre cazuri este vorba despre fete sub 15 ani.Situația este și mai gravă dacă privim dincolo de prima naștere. Potrivit Salvați Copiii 23 de fete care nu împliniseră 15 ani au devenit mame pentru a doua oară, iar o adolescentă de sub 15 ani a născut al treilea copil. În total, 652 de tinere care nu împliniseră 19 ani au ajuns deja la a treia naștere.Județele cu cele mai multe mame minoreÎn cazul fetelor sub 15 ani, cele mai multe nașteri (între 541 și 813) s-au înregistrat în județele Mureș, Bacău, Bihor, Dolj și Brașov.La categoria cumulată sub 15 ani și 15–19 ani, clasamentul este dominat de Mureș, Brașov, Dolj, Bihor și Constanța. București se află abia pe locul 14, cu 351 de nașteri la mame sub 19 ani. La polul opus, cu cel mai mic număr de mame minore se află Gorj, Tulcea și Mehedinți (între 127-145). De asemenea, comparativ cu anul 2022, numerele sunt aproximativ de două ori mai mari, iar ierarhiile județelor asemănătoare. În aproape toate cazurile, sarcina în perioada minoratului nu a fost planificată, ci un eveniment neașteptat, adesea trăit traumatic, atrage atenția organizația. Sărăcia și cercul dependențeiCele mai multe mame adolescente provin din regiuni cu nivel scăzut de dezvoltare economică, unde dependența de asistență socială este ridicată. Fără educație și fără integrare școlară, multe dintre aceste fete rămân captive într-un cerc al subzistenței, iar copiii lor cresc cu dezavantaje structurale.Specialiștii subliniază că prevenția trebuie dublată de măsuri de reintegrare școlară, consiliere psihologică și sprijin socio-medical pentru mamele minore. În absența acestora, sistemul doar gestionează consecințele, fără să rezolve cauza problemei.Datele raportului arată clar că fenomenul nu este de neglijat. Când sute de fete sub 15 ani devin mame, iar unele ajung deja la a doua sau a treia naștere, putem vorbi despre un eșec sistemic.Fără o reformă coerentă, cu educație pentru sănătate introdusă devreme, curriculum unitar și profesori pregătiți, România va continua să producă generații de copii care cresc copii.Când educația sexuală e transformată în subiect tabu Potrivit cercetărilor Salvați Copiii, 66% dintre minorele intervievate au declarat că au primit informații despre educație sexuală în timpul școlii. Însă aproximativ 30% au spus că aceste informații au provenit din surse informale, de la rude, prieteni sau colegi.Problema nu este doar accesul la informație, ci calitatea și momentul în care aceasta ajunge la copii. În prezent legea prevede ca programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, să poată fi derulate abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților. Organizațiile pentru protecția copilului susțin că această prevedere este depășită și incoerentă. România stabilește răspunderea penală de la 14 ani, iar consimțământul medical pentru anumite intervenții este luat în considerare de la 16 ani. În acest context, a condiționa participarea la ore de educație pentru sănătate de acordul parental înseamnă, în practică, excluderea celor mai vulnerabili copii, cei din familiile cu nivel scăzut de educație sau din comunități defavorizate.Organizația Salvați Copiii solicită modificarea cadrului legal și introducerea educației pentru sănătate ca disciplină obligatorie, încă din învățământul preșcolar. În paralel, organizația cere modificarea Legii nr. 198/2023, astfel încât „Educație pentru sănătate” să devină disciplină obligatorie în trunchiul comun, cu ore alocate săptămânal încă de la grupa mare a grădiniței. În prezent, legea menționează educația pentru sănătate doar ca temă transversală, fără ore dedicate și fără un curriculum unitar. În școlile din comunități vulnerabile, acest lucru înseamnă, de fapt, absența totală a materiei.„Experiența internațională confirmă că această abordare funcționează. Danemarca a introdus educația sexuală obligatorie în școli încă din 1930 și înregistrează astăzi o rată a nașterilor la adolescente de doar 4 la 1.000, de opt ori mai mică decât cea a României, de 34 la 1.000 în 2023. Olanda predă educație sexuală adaptată vârstei încă de la grădiniță, abordând deschis, într-un cadru științific, subiecte despre corp, relații și consimțământ. În Croația, educația sexuală a devenit obligatorie ca rezultat al unei susțineri puternice din partea părinților (70%) și al adolescenților (80%)”, subliniază raportul. Atitudinea politicienilor români față de educația sexualăMulți politicieni și grupuri de presiune (în special religioase) asociază educația...