Bucureștiul rămâne în 2025 una dintre cele mai poluate capitale europene, cu niveluri alarmante de particule fine și o scădere accentuată a spațiilor verzi. Raportul „Starea mediului în București 2025” a analizat principalele probleme cu care se confruntă capitala. Situația este generată de un cumul de factori urbani și industriali care mențin nivelul de poluare al aerului la cote alarmante. Potrivit raportului, 60% din poluarea aerului este cauzată de traficul rutier intens. Orașul este traversat zilnic de un număr imens de vehicule, dintre care mai mult de jumătate au o vechime mai mare de 10 ani și motoare diesel. Pe lângă trafic, centralele termice contribuie masiv la degradarea calității aerului. Acestea sunt responsabile pentru 76% din emisiile de dioxid de sulf, 36% din cele de oxizi de azot și pentru 70% din cele de dioxid de carbon.În jurul orașului, suprafețele reduse de păduri și lipsa vegetației permit acumularea poluanților în atmosferă. În același timp, incinerările de deșeuri din localitățile limitrofe contribuie masiv la încărcarea aerului cu particule în suspensie și alți produși toxici rezultați în urma arderilor.Pentru monitorizare, Primăria Municipiului București dispune, din 2023, de o rețea de 44 de senzori, la care se adaugă datele oferite de rețelele independente, cea mai reprezentativă fiind Aerlive, gestionată de organizații neguvernamentale.Rezultatele măsurătorilor arată depășiri frecvente ale limitelor admise pentru particulele în suspensie, oxizii de azot, benzen și hidrogen sulfurat. Totodată, experții avertizează că ozonul, indicator al smogului fotochimic, trebuie monitorizat cu o atenție sporită, în special din cauza creșterii frecvenței depășirilor în stațiile din afara orașului.În pofida gravității situației, Bucureștiul nu dispune încă de un Plan integrat pentru calitatea aerului, ceea ce lasă Capitala fără o strategie coerentă pentru a combate poluarea și pentru a proteja sănătatea locuitorilor.