Parlamentul European a deschis calea pentru una dintre cele mai dure reforme ale politicii de migrație din ultimii ani. Cu 389 de voturi pentru, 206 împotrivă și 32 de abțineri, europarlamentarii au aprobat trecerea la următoarea etapă legislativă a noului regulament privind deportarea resortisanților din țări terțe aflați ilegal pe teritoriul UE.Pachetul legislativ, propus inițial de Comisia Europeană, introduce măsuri mai stricte de expulzare și permite crearea unor „centre de deportare” în afara UE, așa-numitele „return hubs”. Acestea ar urma să găzduiască migranți ale căror cereri de azil au fost respinse, chiar și în state cu care aceștia nu au legături directe (ex. cu alte persoane). În paralel, pachetul prevede sancțiuni mai dure pentru cei care refuză să părăsească teritoriul Uniunii, inclusiv detenție și interdicții de intrare pe termen lung.Măsura a fost susținută de Partidul Popular European (PPE) care s-a aliat încă odată cu extrema dreaptă, semnalând o întărire a presiunilor interne din statele membre. Regulamentul intră acum în negocieri interinstituționale (trilog între Parlament, Consiliu și Comisie), unde diferențele dintre Parlament și Consiliu (statele membre) ar putea duce la un text final mai radical. Reforma vine pe fondul unei eficiențe scăzute a actualului sistem de deportare. Aproximativ 20% dintre migranții cărora li se emite o decizie de deportare părăsesc efectiv UE. Susținătorii noilor măsuri consideră că acest procent justifică introducerea unor instrumente mai agresive de control. Criticii contestă însă această premisă, argumentând că rata scăzută reflectă în mare parte constrângeri legale și situații în care deportarea nu este posibilă, de exemplu din motive medicale, familiale sau din cauza lipsei de cooperare a țărilor de origine. În plus, noile reguli ar putea extinde detenția, inclusiv pentru minori, și ar permite operațiuni de identificare a migranților pe teritoriul UE, inclusiv prin controale la domiciliu sau la locul de muncă.În paralel, mai multe state membre, printre care Germania, Italia sau Danemarca, explorează deja opțiuni concrete pentru implementarea centrelor externe, deși precedente similare, precum planul Regatului Unit de a transfera migranți în Rwanda sau centrele italiene din Albania, s-au lovit de obstacole juridice și politice majore, atrage atenția Le Monde.CriticiCriticile sunt însă consistente și vin din zona organizațiilor pentru drepturile omului. International Rescue Committee a descris viitoarele centre externe drept „găuri negre legale”, avertizând că plasarea migranților în afara jurisdicției UE ridică riscuri serioase privind respectarea drepturilor fundamentale. De asemenea, peste 70 de ONG-uri au avertizat asupra unei posibile „americanizări” a politicii europene de migrație, prin metode de tip coercitiv similare celor utilizate de Immigration and Customs Enforcement din Statele Unite (ICE). Consiliul European pentru Refugiați și Azil (ECRE) a denunțat votul din Parlament ca fiind un regres semnificativ față de standardele europene privind drepturile fundamentale și avertizează că direcția adoptată riscă să submineze principiile de bază ale dreptului UE.Partidul Popular European a asigurat majoritatea aliniindu-se cu formațiuni de extremă dreapta precum Fidesz - Uniunea Civică Maghiară, Alternativa pentru Germania și Adunarea Națională. În comunicatul de presă organizația subliniază că această coaliție nu doar că slăbește garanțiile legale existente, ci legitimează discursuri și politici anterior marginale în Parlamentul European, inclusiv prin abandonarea de facto a „cordonului sanitar”. Pe fond, ECRE consideră că textul susținut introduce un cadru coercitiv, centrat pe sancțiuni și expulzare, cu riscuri juridice majore. Printre cele mai problematice elemente sunt deportările către state terțe fără legătură cu persoana vizată, limitarea efectului suspensiv al apelurilor ceea ce poate duce la expulzări eronate și extinderea detenției până la 24 de luni, inclusiv pentru familii. De asemenea, organizația critică obligarea statelor să emită decizii de deportare chiar și atunci când acestea nu pot fi puse în practică, ceea ce ar crea un „limb juridic” prelungit pentru migranți. Un alt punct sensibil este restrângerea accesului la plecarea voluntară și reducerea garanțiilor privind accesul la servicii de bază în perioada amânării deportării. În paralel, noile obligații impuse migranților sunt însoțite de sancțiuni punitive, inclusiv în situații în care neconformarea nu ține de voința acestora. ECRE subliniază că aceste măsuri ignoră avertismentele venite din partea societății civile, experților juridici și a mai multor raportori speciali ai Organizației Națiunilor Unite. În această logică, organizația avertizează că nu este în joc doar un pachet legislativ, ci direcția generală a politicilor europene, care riscă să se deplaseze de la o abordare bazată pe drepturi fundamentale.