România a urcat două poziții în clasamentul global al celor mai influente state din lume, ajungând în 2026 pe locul 53 din 193 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite, potrivit ediției din acest an a Global Soft Power Index realizat de Brand Finance și analizat de Profit.ro.Scorul general al României din perspectiva „soft power” a crescut la 40,3 puncte din 100, față de 39,5 în 2025, evoluție susținută de îmbunătățiri semnificative ale percepțiilor privind mass-media, tehnologia și profilul social al țării. Creșterea nu este spectaculoasă, dar este relevantă într-un context internațional tot mai dificil, al competiției intense pentru influență și recunoaștere globală. Unul dintre cele mai vizibile progrese a fost înregistrat la nivelul percepției privind generozitatea, unde România a urcat 26 de locuri, până pe poziția 82 la nivel global. În același timp, credibilitatea țării a avansat cu 21 de poziții, ajungând pe locul 48, semn al unei îmbunătățiri a imaginii externe, cel puțin din perspectiva încrederii generale.Cel mai consistent salt a fost consemnat în cadrul pilonului Media și Comunicare, care a urcat 17 poziții, de pe locul 72 pe locul 55. În interiorul acestuia, credibilitatea mass-media românești s-a îmbunătățit cu 11 locuri, până pe poziția 37, iar influența mass-media a crescut cu 13 locuri, până pe poziția 48. Este un semnal pozitiv într-un domeniu sensibil, frecvent criticat în ultimii ani pentru subiectivism și polarizare. România a făcut pași înainte și în zona tehnologică, un segment tot mai important pentru proiecția de putere soft. Indicatorul privind tehnologia și inovația a urcat cu 11 poziții, până pe locul 44, iar progresul în știință s-a îmbunătățit cu cinci locuri, ajungând pe poziția 41. În aceeași logică, pilonul Educație și Știință a avansat șase locuri, până pe locul 42 la nivel global.Zonele vulnerabilePe de altă parte, raportul evidențiază și zone problematice, care limitează potențialul României de a se impune ca actor de soft power regional sau european. Cea mai severă scădere a fost înregistrată la capitolul toleranță și incluziune, unde România a pierdut 22 de poziții, coborând până pe locul 63. Atractivitatea stilului de viață a scăzut, de asemenea, cu 12 locuri, până pe poziția 78, indicând o deteriorare a percepției externe privind calitatea vieții și deschiderea socială.Îngrijorătoare este și evoluția percepțiilor legate de lege și drepturile omului, unde pilonul a coborât 9 poziții, până pe locul 52. Chiar dacă România nu se află într-o zonă critică la nivel global, trendul descendent sugerează o vulnerabilitate serioasă pe plan intern.În ceea ce privește turismul, atractivitatea vizitelor a coborât ușor cu 5 poziții, până pe locul 65, în ciuda îmbunătățirilor raportate la capitolul patrimoniu cultural. Cu alte cuvinte, România continuă să aibă resurse culturale relevante, dar nu reușește încă să le transforme într-un avantaj competitiv clar pe piața globală de turism.În ansamblu, evoluția României în Global Soft Power Index 2026 indică un progres real, dar fragil. Creșterea influenței prin media, tehnologie și educație sunt semnale bune atât pe plan intern cât și pe plan extern, însă scăderile din zona drepturilor, incluziunii și atractivității sociale înclină balanța.