Un sfert dintre adolescenții cu vârste între 13 și 17 ani din Anglia și Țara Galilor au folosit în ultimul an un chatbot bazat pe inteligență artificială pentru sprijin în probleme de sănătate mintală, arată o cercetare citată de The Guardian. Fenomenul este cu atât mai pronunțat în rândul tinerilor afectați de violență – fie ca victime, fie ca autori – unde procentul urcă până la 40%. Shan, o adolescentă din Tottenham, a început să ceară ajutorul ChatGPT după ce doi prieteni de-ai săi au fost uciși, unul prin împușcare, celălalt înjunghiat. The Guardian notează că, dezamăgită de serviciile de sănătate mintală și speriată să nu fie judecată, tânăra a descoperit în chatbot un spațiu mai sigur, mai prietenos și disponibil non-stop.„Simt că este într-adevăr un prieten”, spune Shan, care mărturisește că preferă să ceară sfaturi unei inteligențe artificiale pentru că este „mai puțin intimidantă” și nu riscă să-i alerteze familia sau profesorii.Studiul realizat de Youth Endowment Fund pe un eșantion de peste 11.000 de tineri arată că adolescenții de culoare sunt de două ori mai predispuși să folosească astfel de instrumente. Cei aflați pe liste de așteptare pentru tratament sau cei cărora li s-a refuzat accesul la servicii specializate recurg mult mai des la inteligența artificială decât cei care primesc sprijin direct.„Sistemul este atât de stricat încât poți aștepta 1-2 ani ca să primești ajutor, sau poți primi un răspuns imediat în câteva minute”, a relatat pentru The Guardian un alt tânăr.Jon Yates, directorul Youth Endowment Fund, avertizează asupra crizei profunde din sistemul de sănătate mintală. „Prea mulți tineri suferă și nu primesc sprijinul necesar. Nu e surprinzător că se îndreaptă spre tehnologie. Dar au nevoie de oameni, nu de roboți”, a spus acesta. Îngrijorările cresc în condițiile în care chatbot-urile nu sunt proiectate să devină instrumente terapeutice, iar interacțiunile prelungite pot duce la vulnerabilizări și provocarea mai multor daune. The Guardian reamintește că OpenAI se confruntă cu procese intentate de familiile unor tineri care s-au sinucis după conversații îndelungate cu ChatGPT. Compania respinge acuzațiile, susținând că îmbunătățește constant mecanismele de recunoaștere a stresului emoțional astfel încât să încurajeze oamenii să solicite sprijin real.Hanna Jones, cercetătoare în domeniul violenței și sănătății mintale în rândul tinerilor, atrage atenția că reglementarea lipsește aproape complet. „Avem nevoie acum de reglementări mai stricte, bazate pe dovezi, dar conduse tot de tineri. Problema aceasta nu va fi rezolvată de adulți care iau decizii în locul tinerilor. Tinerii trebuie să fie în prim-planul deciziilor legate de ChatGPT și de sprijinul pentru sănătate mintală care implică AI, pentru că lumea lor este atât de diferită de a noastră. Noi nu am crescut cu aceste tehnologii. Nici nu ne putem imagina ce înseamnă să fii tânăr astăzi”, spune Hanna Jones.