La patru ani de la invazia pe scară largă declanșată de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, conflictul a devenit un război de uzură care macină oameni, economii și sentimentul de securitate europeană. Departe de a fi doar o confruntare regională, războiul de la graniță este expresia a două viziuni diferite despre lume: una revizionist-imperialistă și una bazată pe respectul suveranității statelor, un principiu fundamental al dreptului internațional.Pentru Putin, războiul din Ucraina are atât elemente ideologice, cât și economice. Pe de-o parte poziția geografică a Ucrainei, prin ieșirea la Marea Neagră, garantează accesul Rusiei la rute comerciale pe toată perioada anului. Altfel, majoritatea rutelor comerciale maritime ale Rusiei sunt la propriu, înghețate pentru perioade îndelungate de timp. Pe de altă parte, apropierea Ucrainei de UE și NATO și implicit existența unui stat ucrainean democratic, stabil și conectat la Occident, nu ar fi fost pe placul lui Putin. Nu pentru că acest fapt ar fi reprezentat o amenințare, ci pentru că acest lucru ar însemna scăderea influenței ruse asupra Kievului. După anexarea ilegală a Crimeei în 2014, nevoia de apropiere de Uniunea Europeană și NATO a Ucrainei a devenit tot mai clară. Pentru Kremlin, pierderea definitivă a influenței asupra Kievului ar fi însemnat recunoașterea faptului că fostele state sovietice își pot alege singure drumul, adică își pot exercita suveranitatea. Imperialismul rusesc și viziunea eurasiaticăÎn discursurile lui Putin domină falsa idee că Ucraina ar fi o construcție artificială, „ruptă” dintr-un spațiu istoric rusesc, viziune împărtășită și de politicieni precum Diana Șoșoacă sau Călin Georgescu. Or, aceasta este o perspectivă fundamental revizionistă, departe de consensul științific care arată că Ucraina are propria identitate națională, propria cultură, limbă și experiență istorică, iar legitimitatea statului ucrainean nu este pusă sub semnul întrebării în mediul academic, dar nici în dreptul internațional. Desigur, geopoliticienii ruși au total alte viziuni. Nu poate fi ignorat aici faptul că și România intră în vizorul acestora. Dacă ne uităm, spre exemplu, la Alexander Dughin, acesta consideră că statele din Europa de Est ar trebui să fie neutre sau „ale Rusiei”. Dughin consideră că Rusia ar trebui să unească într-un bloc eurasiatic statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. El vede această construcție ca o contragreutate la „Occidentul decadent” reprezentat de SUA și Europa de Vest. În această viziune, granițele statelor se pot „evapora” în favoarea unui spațiu geopolitic dominat de Rusia. Paradoxal, politicienii care se autointitulează „suveraniști” par să ignore în mod deliberat acest lucru, agitându-se apoi din cauza atribuirii etichetei de „pro ruși”. În acest context, apare întrebarea legitimă „Ce s-ar putea întâmpla cu România, dacă Putin câștigă în Ucraina?”. Nu doar câteva teritorii, ci și control politic. Răspunsul experților la această întrebare nu este un scenariu prea optimist. Și pe bună dreptate. În timp ce unii critică Uniunea Europeană ignorând complet beneficiile pe care ni le-a adus, alții se uită îngrijorați spre alternativa estică care, realist vorbind, nu a adus României decât suferință, sărăcie și totalitarism. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care România nu poate avea din nou graniță cu Rusia (în trecut cu URSS). Obiectivul lui Putin a eșuat, dar ambițiile persistă Nimeni nu se aștepta ca Ucraina să reziste atât de mult. Astfel, obiectivul lui Putin de a cuceri rapid Kievul și de a instala un guvern marionetă a eșuat. Astăzi, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriile Ucrainei. Cuceririle au fost lente și costisitoare atât pentru Rusia cât și pentru Ucraina și aliații săi, însă Kremlinul nu pare să dea niciun pas înapoi. O finalitate a războiului din care Rusia să iasă pierzătoare ar fi, de altfel, un mare eșec pentru Vladimir Putin, un eșec care a costat viețile a sute de mii de soldați. Center for Strategic and International Studies (CSIS) care monitorizează conflictul, estima în ianuarie că pierderile totale ale Rusiei au depășit 1,2 milioane de militari, dintre care până la aproximativ 325.000 ar fi morți. În cazul Ucrainei, think tank-ul evalua pierderile militare la aproximativ 600.000, dintre care circa 140.000 ar fi decedați. În aceste cifre sunt incluse persoanele ucise, rănite sau dispărute.Speranțele de pace rămân incerteNegocierile de pace au eșuat în repetate rânduri, iar poziția SUA, care se vrea mediator, a luat o turnură radicală de când Donald Trump a revenit la Casa Albă. În Biroul Oval, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost umilit în celebra întâlnire cu Trump și JD Vance, în timp ce Putin era așteptat în Alaska cu un covor roșu. Mai mult, după ce s-a lăudat că va opri războiul în 24 de ore, Trump a oprit ajutorul militar pentru Ucraina. În prezent, Uniunea Europeană sprijină cel mai mult statul vecin. Lecțiile pentru România și pentru...