După zile întregi de proteste sângeroase la Timișoara, extinse mai apoi în București și alte orașe din România, pe 21 decembrie Ceaușescu organizează o mare adunare populară, la care să participe muncitorii din fabricile și uzinele din capitală. Acesta încearcă fără sorți de izbândă să demonstreze lumii că poporul este de partea lui și să legitimeze reprimarea violentă a manifestărilor de la Timișoara.În timp ce dictatorul se adresează mulțimii de la balconul Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist (PCR), scânteia apogeului Revoluției este aprinsă. După 25 de ani de tăcere, apar primele zgomote care îl alarmează pe Ceaușescu. Oamenii aduși cu forța la mitingul din Piața Palatului încep să-l huiduie și cer alegeri libere. Liderul încearcă în zadar să liniștească apele, adresându-se oamenilor pe un ton vizibil confuz și îngrijorat: „Alo, alo (...), tovarăși, așezați-vă liniștiți!”, acompaniat de vocea soției, Elena Ceaușescu care scandează simplu „Liniște!”. Tensiunile escaladează rapid, până la ciocniri între forțele de ordine și manifestanți. Mai mulți tineri se adună în fața hotelului Intercontinental, ridicând o baricadă împotriva forțelor de intervenție, care primesc ordin să „curețe zona”. Spre miezul nopții, revolta se încheie într-o baie de sânge la Intercontinental și în Piața Universității, murind împușcate sau strivite de TAB-uri. După dispersarea protestatarilor, unitățile de salubrizare spală asfaltul de sânge. 22 decembrie, punctul culminant al RevoluțieiÎn dimineața zilei de 22 decembrie, uzinele bucureștene își încetează activitatea. Muncitori de la diverse întreprinderi se îndreaptă spre Piața Palatului. Sunt opriți la câțiva metri de CC al PCR de forțele armate, care rezistă fără să riposteze. La scurt timp, sutele de mii de oameni scandează bucuroși „Armata e cu noi!”. La ora 12:09, cuplul dictatorial fuge cu elicopterul de pe clădirea CC, la Snagov. Ajung apoi cu mașina în apropiere de Târgoviște, unde sunt arestați în jurul orei 15.30. Mulțimea din Piața Palatului continuă să crească, iar protestatarii iau cu asalt clădirea CC, scandând „Libertate!”, „Jos Ceaușescu!”, „România!”. Soții Ceaușescu sunt executați pe 25 decembrie, după un proces extrem de sumar, definit adesea ca „un proces stalinist” sau un „simulacru”, deoarece fuseseră încălcate norme procedurale pentru a se ajunge rapid la o sentință. Dan Voinea, fostul procuror militar care a întocmit rechizitoriul pe repede-înainte, declara pentru ziarul Adevărul că „la Târgovişte a fost sacrificat un comunist pentru comunism”. Puterea este preluată ulterior de Frontul Salvării Naționale (FSN), constituit din foști membri PCR, în frunte cu Ion Iliescu. Bilanțul Revoluției, potrivit datelor oficiale, este de 1.166 morți și 4.089 răniți.